FRANCMASONERIA SI SECTELE

Interviu al Grand Maître de la Grande Loge de France Mark Henry Jurnalist: Care ar fi opinia Francmasoneriei referitor la “secte”, și ceea ce va preocupa legat de această problemă? Mark Henry: Citeste mai mult aici »

Masonii l-au omagiat pe Nicolae Titulescu

Liderii MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI-Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice l-au omagiat, sîmbătă, pe marele om politic Nicolae Titulescu. Liderii masoneriei române s-au aflat la Braşov pentru a marca împlinirea Citeste mai mult aici »

Compozitii Muzicale de Exceptie

Marele om de cultura romaneasca , cu iubire de tara si cantec , Marius Dragomir a compus , orchestrat si realizat textul urmatoarelor doua piese masonice originale si anume : “THE GREAT Citeste mai mult aici »

Eveniment Masonic la Alba Iulia

Joi 28 februarie 2013 , Marele Maestru  al MARII LOJI NATIONALE A ROMANIEI – Loja de Ritualistica Comparata si Cercetari Masonice  , Il. Fr. Viorel Danacu  , a raspuns invitatiei unui prieten Citeste mai mult aici »

A tradat Mihail Sadoveanu Ordinul Francmasonic?

Mihail Sadoveanu desigur,  francmason cunoscut nu numai de cei iniţiaţi dar şi mai cu seamă, de organele securităţii de atunci.Ei, cu una, cu alta, timpul trece “implacabil şi etern”, şi iată, apar Citeste mai mult aici »

Daily Archives: January 8, 2017

MASONERIA, OGLINDA SOCIETĂȚII, BILANȚUL MASONERIEI ROMÂNE, 2016

Dragi români,

Dragi frati,

Am să vă spun câteva gânduri ale cărui mesager sunt, ca un om care am participat la întâlniri masonice de la începuturi, de la cele mai înalte şi până la cele obişnuite, atât în ţară, cât şi în străinătate.

În masonerie, dacă nu crezi şi nu pui suflet, nu ai o chemare lăuntrică, mai bine să nu cunoşti nimic despre aceasta.

Totodată în masonerie, înainte de iniţiere, dacă nu i se spun candidatului, în mod clar şi cinstit, criteriile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi admis în masonerie, pe de o parte, cât şi dacă veridicitatea răspunsurilor candidatului, nu sunt conforme cu realitatea, atunci totul este o păcăleală mutuală, care se transformă într-o joacă de copii.

Concret, astăzi în România, s-a ajuns foarte departe, lucrurile practic au escaladat total în afara oricăror reguli masonice universal acceptate de marile familii masonice universale.

Întreaga confrerie masonică românească cu foarte mici excepţii, a căzut în derizoriu, datorită corupţiei şi neîncrederii fraţilor între ei, un lucru foarte grav, pentru că tocmai această încredere care acum lipseşte, este cea care de fapt reprezentă liantul, cimentul care uneşte fraţii între ei.

Trecând în revistă câteva derapaje cruciale din masoneria postecembristă a ultimilor 27 de ani, adică după 1989, vom înţelege că fiecare dintre acestea au contribuit în mod substanţial la starea de fapt catastrofală, în care a ajuns Ordinul Masonic Roman astăzi şi anume:

Imediat după 1989, masoneria americană şi cea italiană au venit să redeştepte masoneria română, după intrarea în adormire a fraţilor şi închiderea lojilor din perioada comunistă, oferind un imbold imens pentru dezvoltarea şi consolidarea unei masonerii româneşti sănătoase, tradiţionale, regulare, ritualice şi spirituale.

Numai că şi masoneria română în exil, sub conducerea lui Marcel Schapira, de la Paris, a venit cu aceleaşi încercări de redeşteptare a masoneriei române, creându-se în acest fel, dintr-un început, doua tabere masonice foarte puternice.

Iată un prim derapaj a carui amprentă conflictuală a celor două tabere există şi astăzi, care este întreţinută fie de masonii activi, fie de cei retraşi din masonerie. Important este că sistemul ocult despre care se vorbeşte azi, ca este cel care conduce România, este infiltrat, ba chiar construit de masoni, fie activi, fie retraşi din masonerie, care au fost dintr-un început în cele două tabere.

NOTA BENE, în ambele tabere au existat atât masonii autohtoni, dar mai ales masonii cu titlul de: garanţi de amiciţie, reprezentanţi, împuterniciţi s.m.d.ai masoneriilor din străinătate, cu toţii fiind de fapt foşti ofiţeri de securitate ai fostului regim comunist, alţii acoperiţi, din exterior, precum şi ofiţeri ai altor servicii de securitate din ţările de unde proveneau, unde fuseseră iniţiaţi cu mult timp înainte şi acum veneau în România să-i şcolească iniţiatic pe românii noştrii deveniţi liberi.

Studiind fondul arhivistic masonic,, Problema Oculta”, de la Consiliul Naţional al Arhivelor Securităţii, ca cercetător acreditat, am întâlnit aceiaşi marii masoni învăţăcei veniţi după 1989, în fruntea structurilor de conducere ale masoneriei române, fie din ţară, fie din străinătate, ca fiind exact cei care până în 1989, au oprimat, condamnat masoneria, mulţi fraţi fiind arestaţi, averile confiscate etc.

În concluzie, după 1989, foarte mulţi comunişti, securişti, s-au infiltrat în masonerie, pentru a-şi ascunde trecutul sub masca onorabilităţii ordinului masonic.

Amprenta acestor Venerabili maeştri cu mască, îşi spune cuvântul şi astăzi, negativ bineînţeles, în masoneria română.

Alt derapaj l-a reprezentat, afluxul de iniţieri după 1989, pe bandă rulantă, fără nici o selecţie, ajungându-se în 2002 la un numar de 116 loji masonice în Marea Lojă Naţională din România, al carui Mare Trezorier Adjunct am fost o perioadă de timp până în 2002, dintre care 90 de loji masonice erau din Bucureşti, deci practic se vorbea de Marea Lojă Naţională din Bucureşti şi nu din România.

Acest lucru confirmă iniţierile masive, neselcţionarea candidaţilor, prin nerespectarea criteriilor pe care un candidat trebuie să le îndeplinească pentru ca să fie admis la iniţiere, astfel că au ajuns în masonerie oamenii de la cei mai simplii, care veneau din curiozitate, sau că dă bine la C.V., sau că aici ţi se rezolvă toate problemele vieţii, până la cei certaţi cu legea, care practic trebuiau respinşi categoric, conform cutumelor masonice, tocmai pentru a nu strica şi pe ceilalţi foarte puţini veniţi din convingere. Nu uitaţi, un măr stricat într-un cos, le strică  şi pe celelalte.

Azi mai mult ca oricând, trebuie să ne unim forţele cu totii, pentru a preveni cu orice preț, ca merele stricate din cvarii motive, să nu le mai lăsăm în acelaşi coş cu cele sănătoase, pentru că altfel vom asista la o autodistrugere a ţării, prin subcombare, aşa cum se întâmplă cu masoneria acum.

Un alt derapaj, este reprezentat de momentul din 13-14 aprilie 2002, de la Braşov, când Nicu Filip, primul Mare Maestru după 1989, împreună cu mine şi fraţii din 16 loji regulare din Marea Loja Naţională din România, am ridicat sabia împotriva corupţiei din Ordinul Masonic Român, corupţie care a fost confirmată de presă în de-a lungul timpului şi chiar de preşedinţii statului, politicieni, românii toţi, care au ieşit în stradă după crima de la Colectiv, spunând la unison: Corupţia ucide.

Semnalul de alarmă extraordinar pe care l-am tras atunci, nu a fost recepţionat cum trebuie, punându-se o mulţime de bariere, interesele fiind imense, iar repercursiunile le vedem şi azi, atât în masonerie, cât şi în societate.

Păcat că masoneria nu a reuşit să ofere societăţii nimic în cei 27 de ani, respectiv oameni verticali, buni romani şi de înaltă ţinută morală.

În final, o alta eroare majoră, pe care o fac foarte mulţi francmasoni de câţiva ani în urmă, este cea legată de dezbinarea masoneriei, care la începuturi era provocată voit din exterior, iar acum ne-o facem de unii singuri şi anume: fie individual, fie ca şi loji masonice, cum prind puţin cheag, atât cât să apară şi  tupeul şi interesele personale sau de grup, se desprind din Marea Lojă, oricare ar fi această şi îşi continuă activitatea pe cont propriu, devenind victime paramasonice, iregulare şi antimasonice.

Invocând unul din cele trei principii ale masoneriei şi anume libertatea, aceşti rău-voitori chiar şi pentru ei însăşi, fără să perceapă acum efectele, consideră că sunt masoni liberi şi pot face ce vor, merg la orice ceremonie masonică, acolo unde se pune masa şi se dă şi ceva de băut.

Neînscrierea lor în nici un Mare Registru Masonic al unei Obedienţe masonice regulare, înseamnă că nu există ca masoni, nu au fost iniţiati în mod regular, tradiţional, ritualic s.m.d.

Aceasta categorie de masoni iregulari sau mai corect de masoni sălbatici cum se mai foloseşte expresia, cred în mintea lor că sunt cei mai câştigaţi dacă sunt în această ipostază, pentru că:

  • nu mai sunt înregistraţi la nici o Mare Lojă, nu-şi mai platesc nici o cotizaţie, nu mai au nici o răspundere sau implicare masonică,
  • beneficiază de relaţionare cu oamenii pe care îi întâlnesc la aceste ceremonii organizate tot de masoni din aceaşi categorie, cea a iregularilor, paramasonilor, sălbaticilor, deoarece trebuie umplută sala respectivă, fără să conteze de unde sunt, dacă sunt regulari, iregulari, important să fie mulţi ca să fie credibilă acţiunea.
  • evocă libertatea şi comentează masoneria auzită după ureche, de pe facebook, de la fel şi fel de impostori, labili mintali, escroci care din păcate pe mulţi i-am identificat în decursul timpului.
  • şi cel mai grav este că racolează şi pe alţi francmasoni, indiferent de Obedienţă, care din cvarii motive, de la cele personale, griji, neajunsuri, neîncredere, etc. până la cele imputate, ca în masonerie nu au găsit ceea ce căutau, dar ei măcar nici nu au încercat să se şlefuiască câtuşi de puţin, devin la rându-i victime ale acestora, fiind manipulaţi, intoxicaţi cu tot felul de prostii, fabulaţii, care nu fac decât să dezbine masoneria.

În concluzie, este incredibil acest traseu: două tabere la început, deci o dezbinare iniţială, prin intermediul străinilor şi alor noştri care au cuplat perfect,  ofiţeri de tot felul acoperiţi, neacoperiţi, comunişti, cu mască sau fără mască, apoi iniţierile neselecţionate pe bandă rulantă, apoi corupţia din masonerie, corupţie care reprezintă sângele care irigă terorismul, iar în ultimul rând divizarea masoneriei prin trădări, fie individuale, fie colective, din motivele prezentate mai sus, dar de această dată făcând-o singuri, fără să ne mai îndrume cei care o făceau la început după 1989.

Rezultatul: la început două tabere, dezbinare încurajată şi susţinută de alţii din exterior, astăzi după 27 de ani, sunt peste 60 de tabere, dezbinate şi susţinute de fiecare însă-şi din interior, în primul rând din lipsă de credinţă, apoi din prostie, avarie, individualism, egoism, interese meschine, ignoranţă, rea voinţă, obscurantism, extremism, etc.

Aceste ultime cuvinte: lipsă de credinţă, prostie, individualism, egoism, interese meschine, ignoranţă, rea voinţă, obscurantism, extremism, etc.sunt exact o parte din viciile omului, împotriva cărora după iniţiere, masonul trebuie să lupte cu toată tăria asupra acestora, şlefuindu-se continuu.

Aceasta este fotografia de ansamblu asupra masoneriei româneşti, chiar dacă unora nu le convine, dar din respect pentru generaţiile viitoare, tinerii de azi, eu nu doresc sa fiu partaş la acesastă manipulare inumană şi imorală.

Prin legământul meu faţă de Nicu Filip, lângă care am făcut ucenicia foarte mulţi ani, despre care aud că vorbesc în fel şi chipuri mulţi fraţi azi, chiar şi unii care nu l-au cunoscut, acela de a regenera masoneria română, de a-i reda prestigiul pe care l-a avut cândva, de a face o masonerie curată, alegând grâul de neghină, o masonerie românească, o masonerie pentru români, o masonerie pe înţelesul românilor, o masonerie tradiţională, ritualică, spirituală şi morală.

Noi, fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi membrii Centrului Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti(membru A.M.M.L.A.), vom continua lucrarea masonică în spiritul curat, aşa cum l-am început din 13-14 aprilie 2002, la Braşov, pentru a construi o masonerie puternică şi elitistă, pentru a ne ocupa locul legitim pe care îl merităm în lume.

Toţi cei care citiţi acest mesaj, sunteţi buni români, vă doriţi să contribuiţi la îndreptarea lucrurilor în Romînia, vreţi să preveniţi tinerii şi cei care acum bat la poarta templului masonic pentru iniţiere, pentru a nu cădea victime impostorilor, difuzaţi acest mesaj la cât mai mulţi prieteni.

Vă doresc un an 2017 bogat în tot ceea ce vă doriţi, împreună cu tradiţionalul LA MULŢI ANI!

Dumnezeu să fie cu voi,

Viorel DĂNACU

MARE MAESTRU

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-

Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice

Preşedinte

Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti

STRĂBUNII NOȘTRII, EROII NOȘTRII, CINSTIREA LOR AZI

A vorbi de străbuni, de eroi, la general, este un omagiu şi o recunoştiinţă veşnic vie, ce trebuie să o purtăm permanent, fiecare dintre noi, de la o generaţie la alta.

De altfel, se tot vorbeşte despre aceştia când sunt sărbătorile, fie cele naţionale, fie cele religioase, când se fac ceremonii de tot felul, unele mai alese decât altele, care parcă vin dintr-o obligaţie morală şi de bon ton şi nu din adâncul sufletului, cu credinţă, multă credinţă.

De menţionat că încă am cunoscut locuri în România, unde astăzi dupa 27 de ani de libertate, nu există un semn creştin, un monument ridicat în memoria acestor bunici ai noştri, martiri, eroi, fraţii ai noştri.

Exemplu cu ani în urmă, am fost în Hobiţa, localitatea natală a lui Brâncuşi, acolo sunt 56 de eroi ai neamului din primul şi al doilea razboi mondial, iar în memoria lor nu exista nici un monument ridicat.

Atunci noi fraţii din MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, eu care în 2003 am înfiinţat acolo prima lojă masonică ţărănească din ţară şi poate şi din lume, am pus umăr lângă umăr şi am construit un monument în curtea bisericii satului Hobiţa, flancat de două tunuri mici, luate ca fier vechi de la o unitate militară, cu acte cu tot.

Tot noi am făcut o ceremonie de dezvelire şi sfinţire a monumentului, invitând un sobor de preoţi din toate satele vecine, protopopul de la Târgu Jiu, sute de oameni veniţi din toata regiunea, dar cel mai impresionant a fost prezenţa unui bătrân, un mare cavaler şi el, care le peste 98 de ani, a povestit din cele petrecute în război, despre camarazii lui, care nu s-au mai întors.

Apoi două văduve de razboi, au citit în faţa mulţimii, câte o scrisoare, ultimele de altfel, primite de la bărbaţii lor, care nu s-au mai întors de la razboi, jertfindu-şi viaţa.

Una zicea:,,Mărie, dacă eu nu mă mai întorc, să nu vinzi vaca, cu ea să vă arăniţi, să creşti copii…”, iar cea de-a doua zicea: ,,Doiniţo, dacă eu nu mai viu după front, să ai grijă de maşina de cusut, cu ea să întreţîi casa…”.

Atunci am văzut o mare de oameni, cu lacrimi în ochi, a fost ceva care a marcat în străfundul fiinţei pe oricare dintre cei prezenţi acolo, iar eu am înţeles că noi, Fii Luminii, constructorii, masonii, aşa trebuie să vorbim lumii prin fapte, altfel rostul nostru este fără niciun sens.

Dar acum doresc să vă spun despre un bunic al meu, sau despre unul pe care poate şi tu l-ai avut la fel, care au fost din toate timpurile, adevăraţi cavaleri, care aveau un curaj fantastic, o iubire de ţară şi de pământ totală, care aveau în bătătura muierea cu copii, plugul, boii şi carul, pe care trebuiau să le apere cu preţul vieţii lor, faţă de oricare duşman.

Au fost dăruiţi complet luptei pentru dreptate, pentru adevăr, pentru o lume mai bună şi mai paşnică.

Îmi povestea bunicul meu care a făcut 7 ani războiul, până la Cotul Donului, cum a luptat împotriva duşmanilor, cu ce vitejie, câţi morţi, câte pierderi, ce regim de viaţă aspră au avut, de câte ori a văzut moartea cu ochii, câte gloanţe i-au trecut şuierând pe lângă urechi, unele schije intrându-i în corp, incredibil, mă cutremurau povestirile lui, din iernile geroase, de lângă uşa sobei, a casei bătrâneşti, în care am copilărit.

Sper că ce vă zic acum să nu fie o ciudăţenie, ştiu că ei, cavalerii, ca nişte pleşuvi, adevăraţi brilianţi,  nu mai inspiră azi ca şi modele, ci doar o prezenţă sporadică a unor astfel de caractere, pentru că omul de azi tinde să se dezumanizeze, fuge de răspunderea faptelor sale, este laş, a abandonat lupta, gradul de moralitate este aproape invizibil, credinţa în Dumnezeu, care ne-a dăruit calea Luminii, a slăbit, ascultând din ce în ce mai mult de necuratul-diavol.

Împinşi de acest necurat, oamenii consideră că totul li se cuvine, datoria este la şi altele, cuvântul este mutilat, copii cred că sunt mai puternici decât oricine, iar alţii cred că sunt chiar Dumnezei.

Această forţă a necuratului-diavolului, este atât de aprigă, crâncenă, foarte puternică, mascată perfect şi curge din abandonul trecutului, a egoismului, individualismului, lipsirea curaţiei, adevărului, dreptăţii, sfinţeniei şi iubirii.

         “…fapta de vitejie a sfântului Arhanghel Mihail a fost prima ispravă şi faptă cavalerească ce s-a săvârşit vreodată; de aici izvorăşte cavaleria care, ca oaste pământească şi cavalerie omenească este o imitaţie a cetelor îngereşti ce înconjoară tronul Domnului” (J. Huizinga).

Aceşti eroi ai neamului românesc, cavaleri, bărbaţi adevăraţi, prieteni devotaţi, au dispărut azi din colectivitate, dar acei Fii ai Luminii şi ei tot cavaleri, care au existat dintotdeauna, vor mai fi.

Dacă lupta bunicului a fost una cu braţul, tancul s.m.d., deci totul se petrecea şi înăuntru şi în afară, iar lupta cu duşmanul-diavolul era obligatorie o victorie, Fii Luminii, au fost cei care au luptat în primul rând înâuntrul lor şi apoi trebuie prin fapte să ofere suport şi în afară.

 A fi un cavaler al Ordinului, un Fiu al Luminii, înseamnă a fi  supus înfrânărilor, a fi curajos, prudent, muncitor, fără să se oprească, pentru că atunci apare moleşirea, blegeala, bâlbâiala.

Pentru că duşmanul-diavolul, întodeauna vrea să te înşele, noi ca FII ai Luminii, trebuie să învăţăm continuu, prin studiu, cercetare, comparaţie, să gândim şi să acţionăm cu voinţa şi credinţa în domnul nostru, care ne aduce Lumina, atunci când coboară printre noi, pentru a-L urma.

De aceea noi credem cu toată tăria că, MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, asemenea a două aripi, care fac să propulseze într-o singură direcţie, un singur piept, care se cheama, România, contribuind astfel la reconstrucţia morală şi spirituală a societăţii.

Pe lângă investiţiile în tehnica şi ştiinţa, mutaţiile extraordinare care se produc în afect, în credinţă, etc., noi trebuie să ne reorientăm către cultură, să ne reîntoarcem, la rădăcini, la izvoare, acolo unde apa este limpede, cristalină, să reaşezăm valorile, fiecare pe treapta lor, credinţa devenind un stâlp puternic de coeziune, unitate, pentru că vedeţi cum partea materială există azi peste tot, chiar în exces, ajungând să arunci chiar şi la gunoi.

Cred foarte mult în generaţia tânară, mai mult ca oricând, că va reuşi acest lucru, pe care noi astăzi nu-l mai facem, din cvarii motive.

Am vorbit de bunii şi străbunii noştrii, de lupta, vitejia de atunci, laşitatea de azi, necurat-diavol, munca prin fapte, redare a prestigiului şi demnităţii omului în societate, deoarece vedem cum suntem acum batjocoriţi de unii care nu au niciun scrupul, sunt practic nebuni.

Fii Luminii, trebuie să existe mai mult ca oricând, este nevoie mare de ei, pentru a da lumina cea dătătoare de încredere, speranţă şi credinţa într-o lume mai bună, mai paşnică şi mai sănătoasă.

MAREA LOJĂ NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI-Lojile de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice şi Centrul Regional de Studii Francmasonice Paris Bucureşti, trebuie să contribuie la însănătoșirea societății, printr-o revigorare și regenerare a Ordinului Masonic Român în special și printr-o lucrare prin fapte, care să susțină societatea, să-i ofere garanția unor oamenii morali, înțelepți, profund spirituali, patrioți și cu iubire față de aproapele lor.

România astăzi, trece printr-o perioadă tulbure, extrem de nefastă, unde adevarul și dreptatea sunt călcate în picioare, corupția ucide, cum zic și vedem cu toții, atunci refacerea, reconstituirea, renașterea acelor societății, frății, cum au fost în decursul istoriei, care și-au adus o contribuție esențială la modernizarea statului unitar, independent și suveran, să le facem și azi, cu puținii oameni care mai cred în România, ai căror bunici și străbunici și-au jertfit viața pentru această țară.

Invit pe toții românii să ni se alăture la realizarea acestor deziderate, prin clădirea unei masonerii românești, a unei masonerii pentru români și a unei masonerii pe înțelesul românilor, o masonerie morală, ritualică, regulară, tradițională și spirituală, totul pentru România.

Dumnezeu să ne călăuzească pe drumul cel Drept și Luminat, pentru o lume mai bună și mai pașnică.

Libertate, Egalitate, Fraternitate,

VIOREL DĂNACU 33

MARE MAESTRU